Care sunt determinanții sănătății mentale?

Aceasta este continuarea articolului anterior (Ce este sănătatea mentală?) pe tema sănătății mentale, așa cum apare ea pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (vezi aici)

Există un număr mare de factori de natură socială, psihologici sau biologici ce determină nivelul sănătății mentale al unei persoane într-un anumit moment al vieții sale. De exemplu, presiunile constante din domeniul socio-economic sunt recunoscute ca fiind factori de risc pentru sănătatea mentală atât în rândul indivizilor, cât și al comunităților. Cea mai elocventă dovadă în acest sens este prezența sărăciei, inclusiv nivelele reduse de educație.

De asemenea, sănătatea mentală precară este asociată și cu schimbarea socială rapidă, cu condițiile stresante de muncă, cu discriminarea de gen, excluderea socială, cu stilul de viață nesănătos, riscul de violență, cu proasta sănătate fizică sau cu violarea drepturilor omului.

Și nu în ultimul rând, există o serie de factori de ordin psihologic sau de personalitate care îi fac pe oameni să fie vulnerabili în fața tulburărilor mentale. Totodată, există niște cauze de natură biologică pentru afecțiunile mentale, între ele fiind incluși factorii genetici care contribuie la apariția unui dezechilibru în rândul substanțelor din creier.

CUM POATE SĂNĂTATEA SĂ FIE PROMOVATĂ ȘI PROTEJATĂ?

Promovarea sănătății mentale include acțiuni care cuprind crearea unor condiții de viață și de mediu ce susțin sănătatea mentală și permite oamenilor să adopte și să mențină stiluri de viață sănătoase. Acestea cuprind o serie largă de acțiuni pentru a crește șansele ca tot mai mulți oameni să experiențieze o stare de sănătate mai bună.

Un climat care respectă și protejează drepturile civile, cele politice, socio-economice și culturale este fundamental pentru promovarea sănătății mentale. În condițiile în care securitatea și liberatea oferite de aceste drepturi nu există, este foarte dificil să se mențină un nivel bun sau crescut al sănătății mentale.

Politicile naționale nu ar trebui numai să fie preocupate de tulburările mentale, ci ele ar trebui să se adreseze și să recunoască și acele aspecte de graniță ce promovează sănătatea mentală. Aici sunt incluse politicile și programele guvernamentale și cele din sectorul nonguvernamental. Pe lângă sectorul sănătății, este esențială implicarea educației, a muncii, justiției, transporturilor, mediului, locuințelor și altor sectoare de asistență.

Promovarea sănătății mentale depinde în mare de strategiile inter-sectoriale. Modalități specifice prin care sănătatea mentală poate fi promovată cuprind:

  • intervențiile din copilăria timpurie (cum ar fi vizitele făcute de specialiști la domiciliul femeilor însărcinate, activitățile psiho-sociale preșcolare, ajutorul nutrițiaonal și psiho-social pentru populațiile dezavantajate)
  • sprijinul pentru copii (ex: programe de sprijin în dezvoltarea abilităților copiilor, programe de dezvoltare în rândul copiilor și tineretului)
  • împuternicirea socio-economică a femeilor (prin îmbunătățirea accesului la educație și la servicii de microcredit)
  • suportul social pentru persoanele vârstnice
  • programe special construite pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru minorități, persoanele indigene, migranți și persoane afectate de conflicte și dezastre (cum ar fi intervențiile psiho-sociale după dezastre)
  • promovarea sănătății mentale prin diferite activități în școli (programe ce susțin schimbările ecologice din școală și școli prietenoase pentru copii)
  • intervenții pentru promovarea sănătății mentale la locul de muncă (cum sunt programele de prevenție a stresului)
  • programe de prevenție a violenței (reducerea accesului la alcool și droguri sau arme)
  • programe de dezvoltare a comunității (cum este dezvoltarea integrală rurală)
  • reducerea sărăciei și protecție socială pentru săraci
  • campanii și legi anti-discriminare
  • promovarea drepturilor, oportunităților și îngrijirea indivizilor cu tulburări mentale

ÎNGRIJIREA ȘI TRATAMENTUL PENTRU SĂNĂTATEA MENTALĂ

Cunoștințele referitoare la ce anume poate fi făcut în legătură cu numărul tot mai mare de cazuri de persoane suferinde de tulburări mentale au crescut substanțial în ultimii 20 de ani. Există un număr tot mai mare de dovezi ce demonstrează atât eficiența cât și eficacitatea costurilor unor intervenții importante pentru principalele tulburări mentale în țări cu diferite nivele de dezvoltare economică. Exemple de intervenții care sunt eficiente din punct de vedere al costurilor, fezabile și accesibile sunt:

  • tratamentul epilepsiei cu medicamente antiepileptice
  • tratamentul depresiei cu medicamente antidepresive (produse generic) și cu psihoterapie de scurtă durată
  • tratamentul psihozelor cu medicamente antipsihotice însoțite de suport psiho-social
  • taxe mai mari pentru alcool și restricții pentru vânzare și marketing

De asemenea, există o serie de măsuri eficiente pentru prevenirea suicidului, prevenirea și și tratamentul tulburărilor mentale la copii, prevenirea și tratamentul demenței, precum și tratamentul tulburărilor cauzate de uzul de substanțe.

Un ultim aspect despre care ar fi important de discutat cu referire la această temă este acela al stigmei pe care societatea îl are în general față de persoanele suferinde de tulburări mentale. O boală, fie ea fizică sau psihică, nu bate la ușă și nu cere voie să vină în viața cuiva. Stigma vine adesea din necunoaștere și teamă. Un copil nu a cerut să se nască cu autism, un tânăr nu a vrut să fie anxios, o persoană în vârstă nu a visat niciodată să fie depresivă. În locul lor poate să fie oricine, o persoană pe care o iubim, apropiată nouă și tocmai de aceea este irațional să râdem de cineva pentru suferințele sale psihice. Este lipsit de logică și mai ales de înțelepciune să râdem de stările depresive ale cuiva, dar să rămânem siderați că persoana de care am râs sau am ignorat-o și-a pus capăt zilelor. Sănătatea este un lucru fragil, un dar pe care trebuie să îl prețuim tocmai pentru vremelnicia sa, cu atât mai mult cu cât lipsa ei poate să afecteze pe oricine, chiar și pe mine sau pe dvs.

 De ce am scris așa de mult despre sănătatea mentală? La urma-urmei, care este interesul pentru acest site? Așa cum am spus la început (aici), pentru acest blog ne interesează sănătatea mentală a femeilor, mai ales atunci când ele sunt mame.

Organizația Mondială a sănătății spune că circa 10% dintre femeile gravide și 13% dintre cele care au născut recent experiențiază o tulburare mentală, în cele mai multe cazuri este vorba despre depresie. În țările dezvoltate aceste procente sunt chiar mai mari, adică ele urcă până la 15,6% în rândul femeilor gravide și la 19,8% după naștere (vezi aici). În cazuri severe suferința mamelor poate să fie atât de severă încât ele ajung chiar să comită suicid sau să își ucidă copiii. Mai mult, mamele afectate nu pot funcționa adecvat ca mame, nu își pot îndeplini rolul de mame așa cum își doresc și cum au nevoie copiii lor. Ca urmare, dezvoltarea și creșterea copiilor poate să fie și ea afectată în mod negativ la rândul său.

Partea pozitivă este aceea că tulburările mentale materne pot să fie tratate și despre acestea vom discuta în zilele ce vor urma.

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. În prezent sunt plecată la studii de specialitate în Marea Britanie. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. În 2016 am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani la care au participat circa 200 de părinți. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj am ințiat în luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală la care au participat peste 600 de mame. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Aspecte teoretice generale and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s