Modelul bio-psiho-social sau care este relația dintre gândurile, emoțiile și comportamentele unei persoane

În anul 2012, în urma unei decizii a mai marilor din învățământ am plecat de la grădinița unde lucram ca psiholog și am ajuns să lucrez tot ca psiholog într-un liceu din Cluj Napoca. Nici o schimbare nu e ușoară, una profesională nu este diferită față de altele. Ce a fost interesant a fost faptul că eu plecasem cu o idee greșită – mi-am pierdut colegele și prietenele de la grădiniță, minunații copii cu care lucrasem, o directoare cu care eram bună prietenă, etc și că nu voi mai găsi un loc unde să mă integrez așa de bine.

Așa am ajuns la Liceul Eugen Pora și acolo mi-a fost dat să întâlnesc cei mai minunați colegi profesori pe care am avut ocazia să îi cunosc, dar și cei mai frumoși copii cu care am lucrat vreodată. Am predat psihologie unei clase de a X-a și pe acei copii îi iubesc aproape ca pe copiii mei…

De ce am început cu povestea asta ce mă privește numai pe mine și pe câteva persoane pe care le cunosc? Pentru că vreau să încep acest articol cu o idee rațională – când viața îți pune în față o schimbare, chiar dacă ea pare dificilă la început, ea poate fi începutul unei mari bucurii. Nu e oare frumoasă și rațională replica lui Bogart din „Casablanca” – „This could be the begining of a beautiful friendship”? La acest lucru se referă!

Acum să revin la altceva ce aș dori să prezint în acest articol – modelul bio-psiho-social. Ce pompos sună probabil pentru cineva care nu are nimic de-a face cu psihologia sau medicina, nu? Ei, când am ajuns la liceul Pora am fost rugată să predau elevilor disciplina psihologie  și așa m-am gândit să le vorbesc elevilor mei despre modelul bio-psiho-social. Cum l-am explicat lor, așa o voi face și aici pentru că este foarte important în toate domeniile unde oamenii lucrează cu alți oameni. Pentru elevi, dacă ei îl cunosc, îi ajută să descrie mai ușor un personaj literar, pe medici îi ajută să își înțeleagă mai ușor pacienții și simptomatologia lor, iar în psihologie este una din pietrele de temelie pentru a lucra eficient cu pacienții/clienții.

Atunci când vedem o persoană comportamentul său este un amestec eterogen de aspecte subiectiv-afective (emoționale), cognitive, comportamentale și biologice/fiziologice. Adică, un comportament nu apare singur, din senin. El este însoțit de alte aspecte concomitente de cele mai multe ori. Hai să luăm exemplul comportamentului „a pierde vremea”, ce ziceți? În anul IV de facultate domnul prof. Miclea ne-a dat o temă de gândire – să facem o analiză asupra comportamentului de a pierde vremea de pomană. Având în vedere că acest comportament a devenit tot mai valorizat în societate în ultimii ani deși este destul de disfuncțional, mă voi opri asupra lui.

Dacă descriem comportamentul unei persoane, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:

  1. nivelul cognitiv se referă la procesările informaționale și la conținutul acestora. Nivelul cognitiv determină calitatea nivelului subiectiv-afectiv. Adică, pentru comportamentul nostru, ce gândesc dacă pierd vremea de pomană. Pot gândi ceva de genul ”doar toată lumea își pierde vremea, eu de ce să nu fac acest lucru? Dacă ceilalți stau degeaba, atunci și eu trebuie să fac la fel”
  2. nivelul comportamental se referă la ceea ce în psihologie este numit „comportament operant”, acesta se referă la comportamentele motorii învățate, aflate sub control voluntar. Mai precis, ce fac realmente când pierd vremea? Orice, pot mânca în mod compulsiv tot felul de alimente nesănătoase, să stau în pat și să mă uit pe pereți, să mă uit la tot felul de emisiuni dubioase la tv, etc.
  3. nivelul biologic/fiziologic se referă la toate modificările ce au loc în organismul nostru la nivel fiziologic și anatomic. Modificările la nivelul sistemului nervos vegetativ generează intensitatea stării noastre subiective. De regulă la nivel fiziologic nu există o stare de activare puternică. Adică nu îmi bate inima mai repede, nu transpir exagerat (decât dacă este foarte cald), etc.
  4. nivelul subiectiv-afectiv se referă la trăirile subiectului și la descrierea pe care acesta o face propriei stări afective: pozitivă, negativă sau neutră. Mai mult, acesta se referă la etichetele verbale ale stării emoționale („mă simt anxios/dezamăgit/rușinat”). Dacă îmi pierd vremea de cele mai multe ori acest lucru este plăcut, mă simt relaxat(ă).

Toate aceste nivele interacționează între ele și mai mult, acest comportament este cufundat într-un mediu social. Acest mediu social este foarte important atunci când analizez un comportament. Mai sus am spus că acest comportament a început să fie valorizat social, el se realizează și deoarece „toată lumea face la fel”.

Am analizat un comportament simplu prin prisma acestui model, dar în articolele ce vor urma mă voi referi mult la el, mai ales când va fi vorba despre anumite forme de patologie. Până una-alta, eu sper să fie de folos celor care doresc să înțeleagă mai bine comportamentele, să le poată descrie mai bine.

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

David, D. (2006). Psihologie clinică şi psihoterapie: fundamente. Polirom, Iași.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. Anul trecut am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj voi iniția din luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Aspecte teoretice generale and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s