Psihologie și ginecologie

Înainte de a discuta despre relația dintre psihologie și ginecologie, vă rog să îmi permiteți să fac câteva precizări conceptuale. Astfel, am să definesc pentru prima dată ce înseamnă termenul de „ginecologie”. Conform lui Stedman (2004) ginecologia este acel domeniu al medicinei care este preocupat de sănătatea femeilor, în special de diagnosticul și tratamentul tulburărilor care afectează organele reproductive ale femeii. Mai mult, Mosby (2013) susține că ginecologia se ocupă cu studiul bolilor specifice organelor reproductive feminine, inclusiv sânii, dar spre deosebire de cele mai multe specialități ale medicinei, ginecologia cuprinde și expertiza chirurgicală sau nonchirurgicală și este adesea studiată și practicată în conjuncție cu obstetrica.

Obstetrica însă, este acea ramură a medicinei preocupată de sarcină și naștere, inclusiv de studiul fiziologiei și al funcționării patologice a tractului reproductiv feminin alături de grija pentru mamă și fetus de-a lungul sarcinii, nașterii și al perioadei imediate după naștere (Mosby, 2013).

De ce s-ar ocupa un psiholog de aceste două aspecte medicale? Pentru că obstetrica și ginecologia sunt legate de viață, dragoste, sex și moarte, de toate lucrurile importante care guvernează viețile noastre ca oameni (Cockburn și Pawson, 2007). Mai precis, atunci când medici foarte bine pregătiți găsesc că toată expertiza lor tehnică nu are nici un beneficiu pentru pacientele lor sau că în anumite situații intervențiile lor pot să fie periculoase pentru femei, doctorii se poate să se simtă pierduți pentru că nu știu cum să intervină. Nici pacientelor nu le este ușor atunci când ele exprimă o mulțime de aspecte emoționale ale simptomelor lor și acestea nu sunt recunoscute sau luate la cunoștință. Atunci pacientele ajung să consulte o mulțime de medici, să ceară sfatul de la un doctor la altul, să folosească multe resurse în mod ineficient și să își piardă încrederea în sistemul medical. 

De unde apare această problemă? În cea mai mare parte este o urmare a educației pe care o primesc medicii. Mai precis, când te pregătești să devii medic din păcate educația ta este intens realizată prin prisma modelului bio-medical. Acest model spune că simptomele sunt determinate de factori biologici obiectiv măsurabili și aceștia sunt entități independente de indivizi, dar specifici fiecărei maladii (Ventegod et al., 2004). Această abordare este foarte utilă și de succes într-o mare proporție a situațiilor clinice. Însă practica clicică arată că în mare parte a timpului obstetricienii și ginecologii se confruntă cu probleme care nu se înscriu în modelul bio-medical:

  • deși există un singur tip de tulburare, răspunsurile pacientelor sunt diferite. De unde apar aceste diferențe și cum ar trebui să le înțeleagă un medic? Un exemplu aici este cazul avortului. Există reacții multiple de tip emoțional legate de avort. Unele femei plâng chiar atunci când are loc, altele după ce el s-a terminat, altele reacționează după ani de zile.
  • simptomele prezentate nu se încadrează în nici o categorie de diagnostic cunoscută. De unde vin aceste simptome și cum ar trebui să intervină medicul? Sindromul premenstrual este o astfel de situație. Cele mai multe femei resimt un ușor disconfort înainte de menstruație, dar în cazul altora tulburarea este evident disfuncțională, incapacitantă pentru femeie.
  • pacientele și ginecologii lor se confruntă cu situații în care nu există o singură soluție dovedită ca fiind științifică, însă pacientele trebuie să facă diferite alegeri personale. Cum ar putea medicul lor să le ajute în astfel de situații? Situația în care se constată că fetusul prezintă un anumit tip de handicap este una exemplificatoare.
  • lipsa de complianță – deși medicul informează cu privire la riscurile asociate cu un anumit tip de comportament (cum ar fi fumatul în timpul sarcinii), pacienta nu se conformează spuselor specialistului deși riscurile sunt mari. Ce tip de boală este aceasta și cum ar putea doctorul să intervină?
  • pacientele prezintă probleme personale cum ar fi dificultățile sexuale, conflictele cu partenerul sau cu familia, evenimente stresante de viață în timpul sarcinii, al lăuziei, menopauzei și caută ajutor la ginecologul lor pentru că adesea problemele lor se manifestă sub formă fizică. Cum poate medicul să răspundă unor astfel de probleme?
  • pacientele sunt cunoscute ca fiind persoane dificile sau solicitante și în compania lor ginecologul se poate simți epuizat.

Răspunsul pentru aceste situații este modelul bio-psiho-social. Acest model afirmă că simptomele sunt manifestări ale suferinței individuale și sunt rezultatul interacțiunii dintre factorii biologici, psihologici și sociali specifici pacientei. Acest fapt înseamnă că unitatea de bază a observației medicale trebuie să fie interacțiunea proceselor bolii cu persoana în cauză în situația sa de viață. Ca atare, procedurile de diagnostic trebuie să adauge la măsurarea anormalităților biologice și înțelegerea situației de viață a pacientei, paternurile sale de gândire, de emoții și de comportament relevante pentru starea de boală. Pe de altă parte, planurile terapeutice trebuie să țină cont de motivația pacientei, de obiectivele, deciziile și comportamentele acesteia.

În această rubrică de PSIHOGINECOLOGIEI am să abordez cât mai multe aspecte ce țin de practica medicală a ginecologiei și modul în care factorii psihologici pot să intervină. De exemplu, una dintre probleme este cea a alegerii unui ginecolog. Ideal ar fi ca în același mod în care avem un medic de familie să avem și un singur ginecolog. Practica arată că acest fapt se întâmplă arareori. Pe de o parte este un lucru bun, pe de altă parte nu. Dacă eu fumez și am un stil de viață nesănătos și nu îi spun ginecologului meu despre acest fapt, dar merg la o mulțime de medici care să mă ajute să rămân însărcinată, atunci este vina mea. Pe de altă parte, dacă am de-a face cu un medic ce nu mă respectă ca persoană, atunci este dreptul meu în primul rând ca om liber și apoi ca femeie cu demnitate să renunț și să caut pe altcineva. Dar despre acestea vom vorbi cu altă ocazie.

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

Cockburn, J., & Pawson, M. E. (2007). Psychological Challenges in Obstetrics and Gynecology: The Clinical Management. Springer Science & Business Media.

Mosby. (2013). Mosby’s medical dictionary. Elsevier Health Sciences.

Stedman, T. L. (Ed.). (2004). The American heritage Stedman’s medical dictionary. Houghton Mifflin Harcourt.

Ventegodt, S., Morad, M., Hyam, E., & Merrick, J. (2004). Clinical holistic medicine: use and limitations of the biomedical paradigm. The Scientific World Journal, 4, 295-306.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. În prezent sunt plecată la studii de specialitate în Marea Britanie. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. În 2016 am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani la care au participat circa 200 de părinți. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj am ințiat în luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală la care au participat peste 600 de mame. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Psihoginecologie and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s