Femeile și banii

Cred că fiecare a auzit cel puțin o dată în viață expresia „femeile sunt materialiste”. Când privim cupluri pe stradă, mai ales dacă este vorba despre un el mai în vârstă (și să recunoaștem, nu este Sean Connery) și o ea frumoasă ca o zână, prima idee care ne vine în minte este aceea că banii îi leagă – el îi are, ea îi vrea.

Oare ce se întâmplă în creierul unei femei de ajunge să trăiască o relație lângă un bărbat ce ar putea să îi fie tată? Securitatea fizică? Nicidecum, domnul nu are așa multă putere încât să invingă singur un grup de răufăcători. Nu este Arnold. Să fie faptul că odată cu vârsta vine înțelepciunea și în sfârșit femeile pot comunica cu bărbații? Nu, el nu este vreun psiholog renumit. Să fie o viață sexuală de bună calitate? Deși odată cu vârsta bărbații acordă mai multă importanță preludiului și actul sexual durează mai mult, la fel de mult durează și până apare o erecție… Pe listă mai rămâne un tip de securitate – cea financiară. Femeile își doresc un bărbat cu bani și am să explic în rândurile ce urmează de ce. 

Aflată într-un mediu social orice persoană evaluează pe cei cu care intră în contact. Este o consecință a creierului nostru care are capacitatea de a procesa foarte multe informații, dar posibilitățile sale de stocare a acestor informații este limitată. Și atunci este o economie pe care creierul o face prin a construi categorii (Miclea, 1999).

Oricine face acest lucru, este un lucru normal. Prima evaluare pe care o facem despre o persoană se realizează foarte repede și este deosebit de importantă pentru că prin prisma ei îi vom judeca pe ceilalți pe viitor, în funcție de ea vom interacționa cu ceilalți de acum înainte. Ea se numește „prima impresie” și despre ea o să vorbesc pe scurt acum:

Oamenii au tendința de a-și forma impresii largi despre ceilalți în virtutea unui număr redus de informații referitoare la aceștia. Suntem grăbiți să judecăm pe cineva chiar dacă avem foarte puține informații datorită nevoii psihicului de a forma un cadru general. Ossgood (1975) a studiat fenomenul formării primei impresii prin tehnica diferențiatorului semantic-lecturăm pe cineva prin prisma propriei persoane și pe baza unor adjective opozite. Toate acestea structurează formarea primei impresii.

Astfel, sunt trei dimensiuni în evaluarea unei persoane:

  • evaluarea (plăcut-neplăcut)
  • puterea/potențialul (puternic-slab)
  • activitatea/dinamismul (activ-pasiv)

O impresie favorabilă/nefavorabilă formată într-un anumit context se va extrapola la toate contextele ulterioare și o serie de caracteristici aparent nerelaționate cu caracteristicile în baza cărora s-a schițat prima impresie. Relațiile ulterioare cu persoana în cauză vor afecta atitudinea cu care ea va fi ulterior tratată.

Anderson (1963) a propus un model al medierii: când judecăm o persoană cuantificăm o serie de valori de la 1 la 10. Se face o medie între suma valorilor și numărul lor și această proporție se fixează pe o scară a valorilor personale în funcție de care ne formăm prima impresie. În expresiile verbale utilizate folosim și cuantificarea acestor impresii (inteligent/prost, etc). Evaluarea/formarea primei impresii este ghiată de scopul pentru care se face evaluarea.

Să revin la femei și materialismul lor. Când femeile văd un bărbat frumos îngrijit, mai ales îmbrăcat în niște haine care îi pun în evidență corpul, în mintea sa încep să se aprindă niște beculețe de interes. Apoi, dacă bărbatul mai afișează și o serie de simboluri care arată statutul său social și posibilitatea de a obține resurse, mintea unei femei se aprinde ca un pom de Crăciun. De ce?

În anul 1989 s-a desfășurat un studiu (Buss, 1989) pe 37 de culturi și s-a descoperit că femeile caută la bărbați resurse, dominanță socială, inteligență, vârstă mai mare decât a lor, mărime fizică superioară lor și dragoste. Indiferent din ce cultură vine o femeie, ea caută aceste caracteristici la un bărbat. Mă refer aici la ce caută o femeie atunci când vrea un soț, un partener de viață. De ce? Pentru că femeia este cea care naște și crește copiii, acestea sunt activități care o pun de multe ori în incapacitatea de a procura ea însăși resurse pentru ea și copiii ei. Un bărbat cu resurse (în cazul culturii noastre cu bani) poate să asigure acest lucru unei femei. Gândiți-vă numai la sarcină cât poate fi ea de incapacitantă uneori pentru o femeie – am auzit/întâlnit multe cazuri fiecare dintre noi de femei ce au suferit de grețuri puternice, de iminență de avort, etc și care nu au mai putut să lucreze din acest lucru. Și atunci baza era soțul.

Până la momentul emancipării femeii și în condițiile în care femeia poate realmente să asigure fianțele familiei aceasta dependență de resursele bărbatului a fost norma. Să ne gândim numai la strămoașele noastre care trăiau în peșteri cu alte femei și copiii lor. Depindeau complet de bărbat pentru că ele erau responsabile cu îngrijirea copiiilor. Bărbații erau cei care le asigurau mâncarea iar bărbatul care aducea cea mai multă mâncare era cel mai dorit.

Dar celelalte caracteristici? Femeia caută ca soțul ei să fie dominant din punct de vedere social deoarece acest lucru îi permite bărbatului să aibă acces la acele resurse necesare pentru familia sa. Inteligența este o dovadă a faptului că este capabil să rezolve problemele cu care familia se poate confrunta. Vârsta este o măruntă certitudine asupra maturității și a responsabilității. Mărimea fizică este cea care asigură protecția femeii și a copiiilor în fața unor dușmani iar dragostea este certitudinea că toate aceste aspecte (securitatea resurselor și cea fizică) nu vor dispărea.

Așadar, este în natura unei femei să fie încântată de aspectele ce arată o bunăstare financiară a unui bărbat. Bărbații știu acest lucru și acesta este și motivul pentru care își cumpără mașini sau haine scumpe. Numai că nu ajung cu ele în compania unor femei care să prețuiască aceste lucruri pentru familia lor… Este vorba despre acele femei care vor banii unor bărbați doar pentru ele, pentru a se bucura de bucuriile ce pot să fie cumpărate cu ele. Și dacă au copii cu acei bărbați, din ceea ce curge din alocația copiiilor va rămâne destul și pentru ele. Societatea numește aceste femei „materialiste”.

În realitate femeile nu sunt materialiste în sensul să fie interesate numai de banii unui bărbat. Ele vor căuta pe cât posibilul să obțină tot pachetul. Dacă el nu le oferă ceea ce ele își doresc, ele se vor strădui să schimbe lucrurile în favoarea lor. Că nu vor reuși, asta este o altă față a lucrurilor.

Însă există o categorie de persoane care suferă o serie de dezechilibre psihice și modul în care pot să le contrabalanseze este cel al materialismului. Există niște studii foarte interesante făcute în ultimii ani și ele spun că copiii și adolescenții care au o stimă de sine scăzută sunt mai înclinați decât ceilalți către materialism (Chaplin și John, 2007). Autorii susțin că pe când copiii ajung vârsta adolescenței timpurii și experiențiază o scădere a nivelului stimei de sine, atunci este momentul propice pentru utilizarea posesiunilor materiale ca stategie de coping în fața sentimentelor ce derivă dintr-o proastă evaluare de sine. Mai grav este că odată apărut materialismul se ajunge pe o spirală problematică pentru persoana în cauză. Astfel, materialismul este asociat cu sentimentul de singurătate. Această singurătate duce la materialism. Persoana încearcă să își acopere golurile cu diferite obiecte cumpărate și demersul său este ca cel al lui Sisif (Pieters, 2013). Materialismul este bun doar pentru cei care caută plăcerea și confortul, nicidecum liniștea.

Aduc banii fericirea? Nicidecum! Un studiu recent (Zhang și colab., 2014)arată că deși banii ne ajută să cumpărăm o mulțime de lucruri, inclusiv experiențe de viață (cum sunt excursiile, concerte, participări la diferite evenimente), fericirea este numai una temporară ce se stinge repede după ce am achiziționat obiectul respectiv. Golul pe care doream să îl umplem a rămas același. La el s-a mai adăugat și un gol în portofel…

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

Anderson, Norman H., and Stephen Hubert. “Effects of concomitant verbal recall on order effects in personality impression formation.” Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior 2.5 (1963): 379-391.

Buss, David M. “Sex differences in human mate preferences: Evolutionary hypotheses tested in 37 cultures.” Behavioral and brain sciences 12.1 (1989): 1-49.

Chaplin, L. N., & John, D. R. (2007). Growing up in a material world: Age differences in materialism in children and adolescents. Journal of Consumer Research, 34(4), 480-493.

Conner, Barbara Hunt, Kathleen Peters, and Richard H. Nagasawa. “Person and costume: Effects on the formation of first impressions.” Home Economics Research Journal 4.1 (1975): 32-41.

Miclea, M. (1999). Psihologie cognitivă: modele teoretico-experimentale. Polirom, Iași.

Pieters, R. (2013). Bidirectional dynamics of materialism and loneliness: Not just a vicious cycle. Journal of Consumer Research, 40(4), 615-631.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. Anul trecut am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj voi iniția din luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Ea și el and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s