Ce este vaginismul? (Partea I)

Am scris ieri un articol despre consultul ginecologic și am menționat câte ceva despre vaginism. Așa că astăzi m-am gândit să scriu în detaliu despre acest tip de tulburare.

Înainte de a trece la prezentare în sine, aș vrea să menționez un fapt – este bine să știți că nu înseamnă că viața dvs este distrusă dacă treceți printr-o astfel de experiență. Vaginismul apare dintr-o varietate de cauze și există tratament pentru această condiție.  Poate fi foarte neplăcut, chiar debilitant uneori – gândiți-vă numai la faptul că pentru o femeie ce suferă de vaginism un consult ginecologic i se pare o corvoadă, actul sexual poate fi un chin sau chiar să nu aibă loc oricât de multă dorință sexuală există și ce este cel mai neplăcut, la naștere poate duce la un distres psihic și mai pronunțat și la exacerbarea simptomatologiei prezente (adică dacă până atunci exista un vaginism ușor, acum el se poate agrava). 

În literatură există numeroase informații despre vaginism, din păcate cele în limba română sunt destul de limitate. Nu se cunoaște incidența acestei tulburări (epidemiologia sa), unele surse vorbesc despre 6% dintre femei ca suferind de vaginism (Lewis et al., 2004), altele de procente mai mari sau mai mici. Ce este foarte important este faptul că el diferă de dispareunie (durerea genitală asociată cu contactul sexual), de frigiditate (incapacitatea femeii de a se excita sau de a experienția un orgasm în timpul actului sexual) sau de disfuncțiile sexuale (fie datorate unor substanțe sau condiții medicale).

Am scris pentru astăzi câteva informații referitoare la tabloul clinic general specific vaginismului și despre etiologia bolii (ce anume duce la apariția ei). Dacă credeți că experiențiați o astfel de simptomatologie, indicat ar fi să contactați un specialist, o persoană experimentată în psihoterapia vaginismului. Țineți minte ca notă generală un aspect important: contactul vaginal nu trebuie să doară (excepție face primul contact sexual ce este adesea din păcate asociat cu o senzație dureroasă), nici o femeie nu este „prea strâmtă” pentru a fi capabilă să întrețină relații sexuale cu un bărbat normal din punct de vedere anatomic, vaginul este atât de elastic încât el se dilată uimitor de mult, atât de mult încât permite ca prin el să treacă un copil chiar și de 5 kg! Așa că dacă vă regăsiți în acest articol, gândiți-vă că viața poate să fie și altfel și mai ales, că există ajutor de specialitate.

Vaginismul (nedatorat unei condiții medicale generale), descriere a simptomatomatologiei

Caracteristica esențială a vaginismului este contracția involuntară persistentă sau recurentă a mușchilor perineali care înconjoară treimea externă a vaginului când se încearcă penetrarea vaginului în cursul experiențelor sexuale sau a examinărilor ginecologice. Perturbarea trebuie să cauzeze detresă sau dificultate interpersonală marcantă, nu este explicată de o altă tulburare pe axa I și nu se datorează exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale (ApsyA, 2003).

Contracția mușchilor perineali poate fi ușoară, când induce o oarecare strâmtare sau disconfort, până la severă, împiedicând penetrarea.

Această tulburare este efectul unor experiențe neplăcute evaluate negativ la nivel cognitiv datele empirice susțin faptul că intervenția cognitivă reduce semnificativ simptomatologia persoanei. Vaginismul este o reacție de frică la penetrare, este un sentiment al femeii indiferent de educație sau nivelul de inteligență (Tudose, 2008).

Vaginismul este descris ca având un debut brusc sau evolutiv (descriind subtipul de vaginism primar sau dobândit), apărând într-un context general sau situațional, iar factorii etiologici sunt de cele mai multe ori considerați a fi cei psihologici, dar pot fi și alții, numiți factori combinați. Răspunsurile sexuale (cum este dorința, plăcerea sau orgasmul) pot să nu fie deteriorate (cu excepția cazurilor când este încercată sau anticipată penetrarea) și obstrucția fizică previne de regulă coitul. Ca atare, condiția poate să limiteze relațiile sexuale și să rupă relațiile sexuale existente (ApsyA, 2003).

Vaginismul primar are de regulă un debut brusc, manifestându-se pentru prima dată în cursul examinărilor inițiale de penetrare sexuală de un partener sau în cursul examinărilor ginecologice și odată ce tulburarea este instalată, evoluția sa este cronică.

Persoanele care apelează la intervenție pentru această tulburare sunt de regulă femei tinere care acuză infertilitate sau cupluri care se prezintă la cabinetele de specialitate cu situația mariajelor neconsumate (Friedman, 1962, Scholl, 1991). Diagnosticul este pus de regulă în cursul examenelor ginecologice de rutină, când răspunsul la examinarea pelvisului duce la o contracție ușor de observat a orificiului vaginal. În unele cazuri intensitatea contracției este atât de severă și prelungită încât poate să apară durerea atât în cazul relațiilor sexuale, cât și în cazul examinărilor ginecologice.

Tulburarea este întâlnită mai frecvent la femeile tinere decât la cele în vârstă, la femeile cu atitudini negative față de sex și la cele cu un istoric de abuz sau traumatism sexual.

Vaginismul este cel mai adesea conceptualizat ca o tulburare psihosomatică, o manifestare fizică a unor probleme psihologice mai profunde. Există câteva teorii asupra cauzelor psihologice dar majoritatea lor se centrează în jurul următoarelor trei aspecte:

􀁺 probleme de control în cadrul relației de cuplu

􀁺 traume sexuale anterioare

􀁺 asociere condiționantă de durere/frică cu penetrarea vaginală (o reac¡ie fobică la ideea penetrării).

Severitatea vaginismului și formele de manifestare pot varia de la femeie la femeie, ceea ce explică diferențele în simptomatologie. Stresul emoțional asociat poate varia de la simpla neliniște care poate fi ușor depășită prin asigurări și explicații, până la anxietate și atacuri de panică severe. Stresul mai sever se manifestă prin reacții corporale ca: refuzul de a fi atinsă, strângerea coapselor și încordarea picioarelor, transpirații abundente, tahicardie, împingerea partenerului când acesta încearcă să se apropie (Tudose, 2008).

Severitatea vaginismului se face pe o scală cum este redată cea de mai jos:

  1. Capabilă să suporte un act sexual în ciuda durerii și inconfortului extrem dat de penetrare.
  2. Capabilă să folosească tampoane și să suporte o examinare pelvină dar nu poate avea penetrare. Orice încercare de a întreține o relație sexuală este întâmpinată cu un grad de anxietate.
  3. Capabilă de a suporta o examinare pelvină în ciuda durerii și anxietății dar incapabilă să suporte tampoanele sau penetrarea.
  4. Incapabilă de a suporta penetrarea de orice tip. Încercarea este întâmpinată cu o panică extremă.
  5. Rezistență la orice atingere în zona pelvină, incluzând partea internă a coapselor și părul pubian.

Etiologia vaginismului

Vaginismul este cel mai adesea conceptualizat ca o tulburare psihosomatică, o manifestare fizică a unor probleme psihologice mai profunde. Există câteva teorii asupra cauzelor psihologice dar majoritatea lor se centrează în jurul următoarelor trei aspecte:

􀁺 probleme de control în cadrul relației de cuplu

􀁺 traume sexuale anterioare

􀁺 asociere condiționantă de durere/frică cu penetrarea vaginalå (o reacție fobică la ideea

penetrării).

Dintre cauzele vaginismului secundar pot fi menționate:

􀁺 abuzul sexual;

􀁺 proceduri medicale agresive în copilărie sau în adolescență;

􀁺 durerea din timpul primului act sexual;

􀁺 problemele din cadrul relației cu partenerul;

􀁺 inhibiția sexuală;

􀁺 frica de graviditate.

Adesea, cauza care determină spasmul vaginal este psihologică. Adolescentelor li s-a prezentat viața sexuală de către părinți ca un păcat și ca un pericol de care trebuie să se ferească. Mai mult, chiar curiozitatea legată de propria sexualitate a fost sancționată sau reprimată. Aceste fete vor crește cu convingerea că sexul este ceva devalorizant, un păcat, amenințător sau rușinos. Experiențele sexuale inițiale neplăcute sau dureroase pot fi de asemenea, cauze ale vaginismului. Femeile au diferite motive pentru a refuza penetrarea vaginală, mergând de la inhibiții religioase la restricții culturale, de la necunoașterea propriului corp la frica de pericole sexuale imaginare. De asemenea, experiențele traumatice anterioare ca violul, abuzul sexual sau participarea la o astfel de situație în calitate de martor, reprezintă un alt grup de cauze pentru vaginism (Tudose, 2008). Sunt, însă, autori care afirmă că toate femeile trec într-o anumită perioadă a vieții lor printr-un episod de vaginism, mai ales atunci când au primele experiențe sexuale, iar din punct de vedere evoluționist se pare că este un mecanism de apărare al femeii la o stimulare sau o penetrere pe care nu o dorește, de care se teme sau pe care dorește să o evite (Wijma and Wijma 1997).

Conform teoriei învățării, problema principală a femeilor cu vaginism total sau parțial poate fi caracterizată ca un reflex condiționat (van Lankveld et al. 2006). Astfel, la început o situație de penetrare este un stimul necondiționat, însă dacă aceasta devine dureroasă, apare reflexul vaginal, caracterizat prntr-o senzație dureroasă, femeia afirmând că resimte o senzație de arsură la nivelul primei treimi a vaginului. Ulterior, situația de penetrare per se determină declanșarea reflexului vaginal, iar astfel numai evaluarea sua anticiparea unei penetrări sunt suficiente pentru a declanșa răspunsul vaginal dureros (Wijma and Wijma, 1997). Problemele apar de îndată ce condiționarea are loc, cum ar fi preludiul, atingerea organelor sexuale sau penetrarea în sine. Contracția musculară sau senzația de asrură care survine concomitent cu aceasta este un stimul discriminant pentru evitare și reîntărește reflexul vaginal și senzația neplăcută dureroasă. Reacția dureroasă experiențiată este atribuită în mod greșit și semnalează că ceva nu este în regulă pentru organism și întrerupe sau evită emoțiile sau gândurile neplăcute. Acest comportament de evitare acționează ca un factor de menținere pentru femei. Durerea sau disconfortul, asemenea emoțiilor negative se remit imediat după evitare, însă evitarea nu face altceva decât să întărească comportamentul eviatativ și să mențină tulburarea pe termen lung de vreme ce nu există o serie de cogniții raționale care să întrerupă acest cerc vicios. Ba mai mult, continua reflecție a femeii referitoare la această problemă conduce la o condiționare permanentă și la un hipertonus al musculaturii pelviene (Wijma and Wijma, 1997).

Factorii etiologici în paternul familiei femeii cu vaginism primar a fost și el intens dicutat conform punctului de vedere psihanalitic (Barnes, 1986).

De asemenea, atunci când se discută despre etiologia vaginismului trebuie avută în vedere și diferența culturală între femei. Astfel, într-un studiu ce a inclus femei irlandeze și de naționalitate turcă, incidența vaginismului la turcoaice este semnificativă, incriminat pentru acest aspect fiind educația strictă de tip musulman privind experiențele sexuale și percepția culturii musulmane față de sex în general (Barnes, 1986). În cazul acestor femei improprierea unor valori specifice culturii occidentale față de sex este dificilă și nu este adecvată (Kabakci and Batur 2003).

O ultimă problemă de menționat  în această secțiune este legată de partenerii femeilor cu vaginism. Studiile afirmă că aceștia nu sunt asertivi și sunt persoane pasive în general, iar specificul lor de a interacționa cu femeia conduce la menținerea simptomatologiei acesteia (Reissing et al. 1999).

Mâine am să continui prezentarea legată de vaginism cu aspecte importante despre intervenția psihologică pentru această tulburare. Până atunci, ca de obicei…

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, (2003) Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Bucureşti

Barnes, J., (1986a) Primary vaginismus (Part 1): Social and clinical features, Ir Med J, 79 59-62.

Barnes, J., Primary vaginismus (Part 2) (1986b) Aetiological factors, Ir Med J, 79 62- 5.

Friedman L.J.( 1962) Virgin Wives; a study of unconsummated marriages. Springfield, Illinois: Charles C Thoma

Kabakci, E. and Batur S, (2003)., Who benefits from cognitive behavioral therapy for vaginismus?, J Sex Marital Ther, 29 277-88

Lewis RW, Fugl-Meyer KS, Bosch R, et al. (July 2004). “Epidemiology/risk factors of sexual dysfunction”. J Sex Med 1 (1): 35–9.

Reissing, E.D., Binik, Y.M. and Khalife, S. (1999), Does vaginismus exist? A critical review of the literature, J Nerv Ment Dis, 187 261-74

Scholl GM. (1991)Vaginismus and infertility. J Psychosom Obstet Gynaecol; 12: 45-9.

Tudose F. (2008) Vaginismul, o abordare psihosomatică, Revista Medicală Română, vol. LV, nr 1

Wijma, B., and Wijma, K. (1997), A cognitive behavioural treatment model of vaginismus, Scand J Behav Ther, 26 145-156.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. În prezent sunt plecată la studii de specialitate în Marea Britanie. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. În 2016 am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani la care au participat circa 200 de părinți. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj am ințiat în luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală la care au participat peste 600 de mame. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Psihoginecologie and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s