Anxietatea – ce este ea?

         În psihologie emoţiile au fost definite ca o stare complexă de trăiri ce rezultă în urma schimbărilor fizice şi psihologice şi ele influenţează gândirea şi comportamentul. Emoţionalitatea este asociată cu o varietate de fenomene psihologice cum ar fi temperamentul, personalitatea, dispoziţiile şi motivaţia. Conform lui Myers (2004) emoţiile umane implică „arousal-ul fiziologic, comportamentul expresiv şi experienţa conştientă”.

          O emoție intensă include mai multe componente generale. Una dintre ele este reacția organismului. Când o persoană este furioasă, de exemplu, poate tremura sau poate ridica vocea, chiar dacă nu intenționează acest lucru. O altă componentă este reprezentată de setul de gânduri și credințe (păreri) care însoțesc emoția și care apar automat în minte. Bucuria, de exemplu, implică adeseori gânduri legate de motivul ei (”Am reușit!-Am fost admis la facultate!”). O a treia componentă a unei experiențe emoționale este expresia facială. Când o persoană simte ceva ce găseşte a fi dezgustător, probabil că se încruntă,  stă cu gura deschisă și cu ochii îngustați. Ultima și cea de-a patra componentă se referă la reacțiile legate de experiențierea unei emoții. Acestea sunt reacții specifice (furia poate duce la agresivitate, de exemplu) și reacții globale (o emoție negativă vă poate schimba în mod nedorit concepția asupra lumii).

           Anxietatea se defineşte ca o teamă persistentă şi iraţională faţă de un obiect specific, o activitate sau o situaţie, fobie de duce la o dorinţă disperată de evita stimulul fobic. Pacientul recunoaşte că teama sa este în afara proporţiilor faţă de orice pericol actual, dar nu poate fi controlată sau explicată de subiectul anxios.

        Anxietatea este un termen ce semnifică modificări specifice la cele patru nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental şi biologic:

  • la nivel subiectiv persoana îşi descrie trăirile ca sentimente de teamă, catastrofă imediată, neputinţă, groază
  • la nivel cognitiv procesările şi conţinuturile informaţionale dezadaptative duc la prelucrarea preferenţială din mediu a stimulilor anxiogeni, ignorând stimulii neutri sau pozitivi din punct de vedere afectiv sau existenţa unei discrepanţe între ceea ce-şi doreşte sau ce trebuie să facă persoana şi ce crede că poate să facă
  • la nivel comportamental apare comportamentul de evitare a situaţiilor anxiogene
  • la nivel biologic domină modificările induse de dezechilibrul sistemului nervos vegetativ, cu predominanţa simpaticului (David, 2003).

          De-a lungul vieții oamenii se pot confrunta cu tot felul de anxietăți, pentru o înțelegere mai bună a acestui concept, am să redau în rândurile următoare o listă a diferitelor tipuri de anxietate. Rugămintea mea este să nu încercați să vă diagnosticați singuri cu una din aceste tulburări, dacă aveți elemente ce ar putea contura un anumit tablou anxios, cel mai bine ar fi să vă adresați unui specialist. Spun acest lucru pentru că în multe cazuri ceea ce credem noi în mod neavizat că ar putea fi o formă de patologie, în realitate nu se confirmă și astfel ne îngrijorăm pentru nimic….

     În funcţie de modul de interacţiune a manifestărilor prezentate mai sus, vor apărea tulburări cuprinse în categoria tulburărilor de anxietate:

  1. atacul de panică – este definit ca o stare distinctă în care se înregistrează apariţia bruscă a unor sentimente de teamă, teroare şi dezastru iminent. Acestea se asociază cu simptome somatice (palpitaţii, dureri de piept, teroare, senzaţie de sufocare) şi teama de a înnebuni sau pierde controlul
  2. agorafobia – este caracterizată prin evitarea sau suportarea cu extremă anxietate a unor situaţii sau locuri din care ieşirea poate fi dificilă (sau jenantă) sau în care este greu de obţinut ajutor în caz că persoana are un atac de panică sau simptome specifice atacului de panică
  3. tulburarea de panică fără agorafobie – se caracterizează prin prezenţa atacurilor de panică recurente, neaşteptate sau îngrijorări persistente faţă de acestea
  4. tulburarea de panică cu agorafobie – se caracterizează prin atacuri de panică neaşteptate, recurente şi agorafobie
  5. agorafobia fără atac de panică – se caracterizează prin prezenţa agorafobiei şi a simptomelor specifice atacului de panică, fără prezenţa unor atacuri de panică neaşteptate
  6. fobiile specifice – sunt caracterizate prin prezenţa anxietăţii de nivel clinic, datorată confruntării cu o anumită situaţie socială sau de performanţă, duce frecvent la evitarea comportamentală a situaţiei anxiogene
  7. tulburarea obsesivcompulsivă – este caracterizată prin prezenţa obsesiilor (care produc anxietate accentuată sau distres) şi/sau a compulsiilor (cu rolul de a neutraliza anxietatea)
  8. tulburarea de stres posttraumatic – se caracterizează prin re-experienţierea unui eveniment extrem de traumatic, acompaniată de arousal ridicat şi evitarea stimulilor asociaţi cu trauma
  9. tulburarea de stres acut – se caracterizează prin prezenţa unor simptome asemănătoare cu cele din stresul posttraumatic care se instalează imediat după un eveniment extrem de traumatic
  10. anxietatea generalizată – se caracterizează printr-o perioadă de cel puţin şase luni de anxietate şi îngrijorări persistente
  11. anxietate datorată unei condiţii medicale generale – se caracterizează prin simptome de anxietate care sunt consecinţa directă a prezenţei unei condiţii medicale generale. Dintre condiţiile medicale asociate cu anxietatea amintim:
    • tulburările endocrine (hiper şi hipotiroidism, hipoglicemie, hiperadrenocorticism)
    • tulburări cardio-vasculare (embolie pulmonară, aritmie, etc.)
    • tulburări respiratorii (pneumonie, hiperventilaţie, etc.)
    • tulburări metabolice (deficit de vitamina B12, porfiria, etc. )
    • tulburări neurologice (neoplasm, tulburări vestibulare, encefalită, etc.)
  12. anxietatea indusă de consumul de substanţe – se caracterizează prin simptome de anxietate care sunt consecinţa directă a ingestiei de alcool, droguri, medicamente sau a expunerii la substanţe toxice
  13. anxietate nespecificată anterior – se caracterizează prin prezenţa simptomelor de anxietate, care însă nu justifică acordarea unuia dintre diagnosticele anterioare (DSM IV TR, 2003)

      În articolele ce vor urma am să explic mai detaliat fiecare formă de anxietate, care sunt caracteristicile ei, cum apare și mai ales să discut despre modul în care anxietatea poate să afecteze viața unei femei. Până atunci…

Multă sănătate și zile binecuvântate

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, (2003) Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Bucureşti.

David D. (2003) Psihologie clinică, note de curs, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Myers, D. G. (2004). Theories of emotion. Psychology: Seventh Edition, New York, NY: Worth Publishers, 500.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. Anul trecut am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj voi iniția din luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Funcționare psihică normală/anormală and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s