Cum apare anxietatea?

În articolul recent pe tema anxietății am vorbit puțin despre anxietate în general. Astăzi vreau să expun ceva mai mult tabloul tulburărilor anxioase. Nu vreau să fac acest lucru decât pentru ca cine dă peste acest blog să înțeleagă mai mult ce este anxietatea, sub ce formă se prezintă și cum apare ea.

Așa că în rândurile ce urmează am să prezint câteva din cele mai des întâlnite forme de anxietate și cum apar ele :

Atacul de panică este definită ca o stare distinctă în care se înregistrează apariţia bruscă a unor sentimente de teamă, teroare şi dezastru iminent. Acestea se asociază cu simptome somatice (palpitaţii, dureri de piept, teroare, senzaţie de sufocare) şi teama de a înnebuni sau pierde controlul).

images

Teoria cognitiv-comportamentală susţine că secvenţa mecanismelor etiopatogenetice în atacul de panică este următoarea: apariţia unei stări de arousal (datorată consumului de cafea, efort fizic), urmată de interpretarea în termeni de boală a acestei stări, asociată cu sentimentul lipsei controlului şi a iminenţei unei crize şi această interpretare amplifică modificările induse de sistemul nervos vegetativ la prima fază, intrând într-un cerc vicios (cauza şi efectul îşi schimbă locul).

În cazul atacului de panică cu agorafobie teoria cognitiv-comportamentală afirmă că evitarea agorafobică apare datorită asocierii diferitelor situaţii cu atacuri de panică, astfel persoana învaţă să le evite pentru a minimiza posibilitatea declanşării unui atac de panică.

Ce înseamnă toate acestea? Să zicem că am un nivel mai scăzut de magneziu în organism. Pe acest fond inima va prezenta o serie de aritmii pe care dacă le interpretez irațional („sufăr de o boală de inimă”, „o să mor”, „este groaznic ce mi se întâmplă”, „nu mă pot controla”, etc) am șanse foarte mari să ajung să trec prin experiența unui atac de panică. Nu este o experiență plăcută pentru nimeni, este copleșitoare pentru că deși durează foarte puțin timp (în jur de 10 minute), în acel interval de timp persoana afectată simte o multitudine de manifestări psihice și somatice cărora nu le poate face față și acest fapt îngreunează și mai tare situația.

Am discutat cu niște ani în urmă cu un cardiolog și amândoi am ajuns la concluzia că la nivel subiectiv nu există nici o diferență între experiența unui atac de panică și cea a unui infarct miorcardic. Acesta este și motivul pentru care dacă cineva ajunge să treacă printr-un atac de panică, va cere ajutorul serviciilor medicale de urgență.

Dacă vă știți că suferiți de atacuri de panică cel mai bine este să apelați la ajutor de specialitate din partea unui psiholog. Recomandarea mea este să optați pentru a vă implica în acest studiu unde beneficiați de intervenție psihologică gratuită de la cei mai buni profesioniști : http://studiu.paxonline.ro/

Fobiile specifice – sunt caracterizate prin prezenţa anxietăţii de nivel clinic, datorată confruntării cu o anumită situaţie socială sau de performanţă, duce frecvent la evitarea comportamentală a situaţiei anxiogene.

images

Teoria cognitiv-comportamentală susţine că există două tipuri de fobii, cu şi fără cogniţii dezadaptative. Stimulul fobic joacă rolul stimulului condiţionat, iar reacţia anxioasă reprezintă răspunsul necondiţionat sau cogniţiile dezadaptative (negativ exagerate faţă de stimulul fobic cum ar fi „câinii sunt animale periculoase, turbate”) amplifică simptomatologia anxioasă şi generează comportamentul evitant.  Când nu apar cogniţiile disfuncţionale persoana îşi consideră reacţia ca fiind iraţională şi nejustificată, generându-se, totuşi, comportamentul evitant. Evitarea duce la dispariţia anxietăţii, fiind astfel întărită negativ.

Aici am să dau un exemplu care sper să ajute lumea să înțeleagă gravitatea situației – în ultimii ani nașterea a ajuns să fie prezentată de foarte multă lume ca fiind ceva catastrofal, ceva ce combină durerile întregii lumi, moarte, toate scenariile teribile posibile, sânge pe pereți, ceva ce numai dacă ești făcută din piatră poți să treci peste așa ceva. Pe acest fond se remarcă tot mai multe cazuri de femei care au realmente o fobie de naștere. Unele nici măcar nu au trecut prin așa ceva și tot ceea ce ele au văzut despre naștere sunt scenele din filme unde pentru a sublinia dramatismul situației vezi femei înnebunite de groază și durere, medici în panică, ce mai…scenariu apocaliptic…! Această stare de lucruri nu ajută pe nimeni niciodată, dar ea duce cu succes la apariția fobiei de naștere (am să discut despre ea într-un articol viitor). Rezultatul? Cezariene care nu își justifică apariția, stres post-traumatic pentru mama care trece prin naștere, depresie post-partum, tot ce nu vreți…

Tulburarea obsesivcompulsivă este caracterizată prin prezenţa obsesiilor (care produc anxietate accentuată sau distres) şi/sau a compulsiilor (cu rolul de a neutraliza anxietatea).

Ursus-Wehrli-12

Teoria cognitiv-comportamentală consideră că secvenţa mecanismelor etiopatogenetice este următoarea: prezenţa unor gânduri intruzive normale urmată de interpretarea negativă a acestor gânduri şi asocierea lor cu trăiri emoţionale (anxietate), asocierea determină creşterea frecvenţei apariţiei lor. Anticipările persoanei, frica de aceste gânduri este o altă premisă care creşte frecvenţa de apariţie. Pentru a elimina anxietatea generată de gândurile obsesive, persoana apelează la o serie de comportamente întărite negativ care se repetă compulsiv, fiind incontrolabile deoarece reduc anxietatea resimţită.

Dacă vreți un exemplu, vă invit să vedeți filmul „As good as it gets” cu Jack Nicholson unde veți face cunoștință cu un personaj complet marcat de obsesii și compulsii. Sigur o să vă placă, este o comedie romantică minunată!

Fobia socială este teama marcantă de a performa în public. Un exemplu este frica de a vorbi în public.

phobias_s3_microphone

Conform teoriei cognitiv-comportamentale există două tipuri de fobie socială, cu şi fără cogniţii dezadaptative. Secvenţa mecanismelor etiopatogenetice este următoarea: neajutorare (persoana nu ştie cum să răspundă cerinţelor sociale, aceasta generând o stare de anxietate). Anxietatea poate fi amplificată de cogniţii dezadaptative despre situaţiile sociale („trebuie să arăt perfect”). Persoana nu ştie cum să răspundă anxietăţii generate, ceea ce amplifică mai mult anxietatea şi declanşează comportamentul evitant iar evitarea duce la dispariţia anxietăţii, fiind astfel întărită negativ.

Tulburarea de stres posttraumatic – se caracterizează prin re-experienţierea unui eveniment extrem de traumatic, acompaniată de arousal ridicat şi evitarea stimulilor asociaţi cu trauma. Această tulburare a fost pentru prima dată studiată în cazul veteranilor de război iar acum se discută și despre stres post-traumatic ce apare după naștere. am să vorbesc despre el cât de curând. Până atunci hai să vedem cum apare el.

ptsd_by_runswitharmour-d6l2ny7

Potrivit teoriei cognitiv-comportamentale mecanismele etiopatogenetice sunt:

– condiţionarea clasică: un stimul neutru se încarcă afectiv datorită asocierii cu unul care produce o reacţie automată a organismului sau

– neurofiziologia memoriei: stresul puternic afectează hipocampusul, astfel că doar o parte din informaţie este codată în sistemul mnezic explicit, informaţia codată la nivelul amigdalei duce la reactualizări involuntare, exprimate comportamental. Rezultă o redare lacunară a evenimentului traumatic, care poate fi completată sub hipnoză, realizându-se sentimentul de coerenţă a istoricului personal, controlabilitate şi predictibilitate.

Anxietatea generalizată – se caracterizează printr-o perioadă de cel puţin şase luni de anxietate şi îngrijorări persistente.

enhanced-buzz-15030-1380903679-15

Teoria cognitiv-comportamentală susţine că secvenţele mecanismelor etiopatogenetice sunt următoarele:

– existenţa unei stări de arousal fiziologic cronic. S-a demonstrat rolul stilului cognitiv disfuncţional şi catastrofic, care menţine această stare de arousal printr-un cerc vicios. Este incriminată şi reactivitatea sistemului nervos vegetativ.

– apariţia unor situaţii ce generează o stare emoţională în limite normale

– arousalul cronic se suprapune peste cel generat de situaţia ţintă amplificând trăirea emoţională negativă (putându-se ajunge la atac de panică) şi treptat comportamentul de evitare a tot mai multor situaţii sociale.

Cam atât pentru astăzi. Sper că v-am ajutat să înțelegeți măcar în parte specificul tulburărilor anxioase. În articolele ce vor urma cât de curând am să scriu și despre cum trăim anxietatea atunci când avem de-a face cu lumea medicală.

Multă sănătate și zile binecuvântate

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

BIBLIOGRAFIE

David D (2003) Psihologie clinică, note de curs pentru studenții Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. Anul trecut am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj voi iniția din luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Funcționare psihică normală/anormală and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s