Dreptul la o educatie sexuala corecta

Văd că în aceste zile se discută destul de aprins și despre o nouă materie ce trebuie introdusă în programa școlară – educația sexuală. Sunt o mulțime de persoane care văd ca un real progres această materie pentru școala românească, aceștia susțin cu foarte multă certitudine cât este de importantă educația sexuală în școală, că dacă la noi în școli s-ar face astfel de cursuri atunci rata avorturilor în rândul adolescentelor ar scădea, că nu ar mai exista boli cu transmitere sexuală, etc….. un rai pe pamânt, spus pe scurt.

Nu este un articol comod cel pe care îl scriu acum, sunt convinsă că nu va plăcea multora pentru că atunci când vorbim despre sex trebuie să recunoaștem un lucru – înainte de sex există valori. Ca atare, este foarte posibil ca valorile mele să nu fie asemenea cu ale dvs și asta este în regulă. Dar am lucrat cu adolescenți suficient și am studiat serios problema ca să știu că educația sexuală, așa cum se face ea acum, este profund greșită. De ce? Răspunsul este acesta – pentru că valorile care stau la baza informațiilor care sunt oferite și modul în care ele sunt prezentate sunt diferite mult de ceea ce numim sănătate psihică. Am să explic imediat ce vreau să spun cu acest lucru.Hai să gândim puțin care sunt temele centrale atunci când avem de-a face cu programe de educație sexuală așa cum se doresc ele în școală. Una este prevenția sarcinii (mereu considerată a fi nedorită) și altă temă este prevenția bolilor cu transmisie sexuală (nimic rău cu aceasta). Nu remarcați că totul este sub umbrela pericolului? Cu ce se deosebesc aceste programe de vorbele oamenilor simpli care spun că dacă faci sex ai să mori, ai să arzi în iad, ai să faci copii și vei muri cu ei de foame, etc.

În realitate sexul nu este ceva rău, chiar în Sfânta Scriptură există un verset foarte frumos despre cât de puternică este relația sexuală, cum unește ea un bărbat și o femeie („Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup” Ev. Sf. Ap. Matei, cap 19:5), mai mult, dacă citiți cartea Cântarea Cântărilor din Sf. Scriptură o să vi se pară un poem erotic… La acestea se adaugă toate poveștile și poeziile de dragoste, capodopere minunate ale lumii culturale pe care unii dintre noi le știm din copilărie.

Atunci unde este problema? Cred că ea stă în necunoaștere și într-o serie de valori în care oamenii cred. Atunci când avem valori conform cărora sexul este numai pentru distracție, repercursiunile care apar în urma comportamentelor sexuale sunt periculoase iar sarcina pare să fie mai periculoasă decât o boală. Să fii însărcinată când ești adolescentă? Să rămâi gravidă când ești studentă sau abia te-ai angajat pe un post mult dorit? Odată cu o astfel de situație sunt înșirate o mulțime de consecințe negative și cea mai bună rezolvare rămâne avortul. Despre avort nu se discută în majoritatea programelor de educație sexuală, dar el planează undeva prin mintea tuturor. Adăugați la acest tablou și infantilizarea omului devenit adult, ridicarea în slăvi a insecurității emoționale, a stilului de atașament evitant și iată cum ajungem să avem niște tineri care nu sunt numai afectați emoțional, dar nici măcar nu sunt funcționali…

După ce am citit cât de mult am reușit pe această temă, după ce am discutat cu tot felul de persoane și mai ales după ce am lucrat cu adolescenți și tineri/tinere, mi-am dat seama de un aspect fundamental – modul în care se face educație sexuală în așa-zisa lume civilizată este profund greșit. Îi învățăm pe tineri cum să își folosească organele genitale fără să le spunem care este frumusețea ce vine odată cu acest lucru. Și aici nu mă refer la punerea orgasmelor pe un piedestal și sexualizarea a tot ce mișcă, ci la faptul că ACESTA este modul în care noi am venit pe lume, așa vin și copiii noștri, că astfel un bărbat și o femeie comunică într-un mod special, că acesta este un aspect al intimității, al cuplului, etc. Mai mult, frica asta de sarcină și ascunderea sarcinii a dus la o altă situație pe care eu o găsesc cu adevărat alarmantă – frica de naștere și ura față de copii. Este suficient să vedeți cifra nașterilor prin cezariană ca să aveți cea mai bună dovadă pentru primul aspect al problemei și să ascultați discursul oricui când aude de o sarcină neplanificată pentru a doua față a situației descrise.

Mai mult, școala românească are o mulțime de probleme mult mai acute decât aceasta. Avem școli fără apă curentă, școli unde profesorii sunt foarte demotivați de activitatea didactică, calitatea personalului didactic este tot mai slabă (dovadă stau notele tot mai mici de la examenele de titularizare), există o presiune fantastică pentru a da elevilor note mari în condițiile în care mulți învață tot mai puțin, elevii sunt obosiți și demotivați, violența dintre ei este frecventă și gravă, unii elevi folosesc droguri, respectul între partenerii școlari nu există…nu cred că trebuie să înșir eu toate aceste probleme. Apoi vine peste toate acestea educația sexuală de parcă ar fi salvarea a tot ceea ce este disfuncțional în viața copiilor și a adolescenților. Facem abstracție de faptul că trăim într-o cultură în care modele de succes sunt personajele TV foarte dubioase din punct de vedere moral (iar CNA văd că nu face nici un gest în acest sens), că tinerii noștri au reale probleme în relaționarea cu ceilalți, că abilitățile lor socio-emoționale sunt foarte reduse, că mulți dintre copiii din România nu mai au părinți lângă ei pentru că au plecat să lucreze la mii de km departe de ei.

Am lucrat cu adolescenți de cum am terminat facultatea (din 2006 până în prezent) și de fiecare dată când aceștia au venit în cabinetul meu, nu au făcut-o decât ca să discutăm despre probleme legate de relațiile cu ceilalți, despre dorința lor de a se afirma între cei de vârsta lor, despre durerile lor când nu sunt acceptați și iubiți de ceilalți. Sunt o persoană foarte deschisă și din acest motiv am făcut cu elevii mei și educație sexuală atunci când a fost nevoie. Spun din experiență că nu aceasta le lipsește tinerilor cât un fond moral și emoțional puternic care să îi ajute să facă față relațiilor cu ceilalți. Cu ce o ajut pe o elevă dacă îi umplu buzunarele cu prezervative în condițiile în care prietenul ei o bate, o denigrează în fața celorlalți și tot ceea ce își dorește ea este să fie iubită? Pentru adolescentele care calcă pragul cabinetelor de consiliere din școală nu sexul este important cât faptul că au înțeles că prin el pot să obțină puțină atenție din partea celorlalți. Toți colegii consilieri pot să confirme acest lucru. De asemenea, pentru băieți sexul a devenit un domeniu al performanțelor excepționale și al aplauzelor la scenă deschisă, dar nimeni nu vorbește despre faptul că și ei își doresc să fie iubiți, că sunt speriați de fete și că nu mai au încredere în ele deoarece ele nu îi vor decât pentru a obține un statut social și financiar pe care ei nu pot să îl ofere.

Când se vor rezolva toate aceste probleme și mai ales cele de țin de sistemul de învățământ românesc, atunci se poate discuta și despre orele de educație sexuală. Altfel e totul făcut în spiritul heirupist – avem mașini bune, poate știm să le și conducem dar la ce folos ca tot în glod și gropi le conducem…

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. În prezent sunt plecată la studii de specialitate în Marea Britanie. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. În 2016 am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani la care au participat circa 200 de părinți. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj am ințiat în luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală la care au participat peste 600 de mame. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Femei in devenire and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s