Sesiunea de shopping poate fi o experienta de invatare pentru cei mici

Cu ani în urmă eram la cumpărături într-un hipermarket și mi-a atras atenția un tată ce era însoțit de o fetiță ce nu părea să aibă mai mult de 1 an și câteva luni. Tatăl își instalase fiica în spațiul pentru căruciorul de cumpărături și îi explica în limba franceză (era francez) cât de bună este brânza albastră. Ceva mai franțuzesc de atât ce să vezi? Dar departe de frumusețea scenei respective, mi-a dat să văd o experiență de care puțini copii au parte – să învețe despre mâncare și lume în mediul oferit de un magazin.

Cu toții vedem părinți la cumpărături și sunt adesea însoțiți de copiii lor. De vină este meseria mea, așa că în cele mai multe ocazii le observ comportamentul și nu pot să spun că îmi place prea mult deoarece avem de-a face cu o lume plină de stimuli noi și interesanți pentru copii și nu profităm din plin de ea. Ne facem cumpărăturile în grabă, devenim chiar nervoși că avem de așteptat la rând când ajungem la casă, repezim vânzătorii și totul pare marcat de faptul că vrem să ieșim cât mai repede de acolo. Dar, cu puțină răbdare și empatie pentru copiii noștri, putem trăi o experiență pozitivă și noi și copiii noștri. 

Rândurile de mai jos le-am scris gândindu-mă la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 7 ani. Pentru că da, și dacă un copil are numai trei luni, el cunoaște lumea cu sete! Urmăriți numai expresia feței piticului dvs când este acasă, în mediul cunoscut (cât este ea de destinsă, de relaxată) și cât este de tensionată când este afară, într-un magazin sau loc necunoscut. Acest lucru se datorează faptului că cel mic scrutează cu maximă atenție mediul.

Încercați să priviți lumea prin ochii copiilor dvs măcar din când în când. Mergeți cu ei la cumpărături când magazinele sunt mai puțin aglomerate (după-amiezele de luni-marți sunt un exemplu) și descoperiți lumea întreagă din magazin. Să zicem că ajungem la raionul de legume-fructe. Știți ce plin de arome, culori și forme este pentru un copil mic? Acolo putem să ne învățăm copilul despre alimentele sănătoase, despre cele nesănătoase, despre combinațiile alimentare, felurile de mâncare pe care le putem face cu anumite produse din raion, etc. Încerc să vă ofer mai jos câteva idei pe care le puteți pune în practică atunci când sunteți la cumpărături cu cel mic:

  • învățați-vă copiii conceptele de stânga-dreapta, față-spate
  • observați culorile/formele produselor și rugați-l pe cel mic să vă arate produse care au culori/forme similare.
  • învățați despre categorii – produse lactate, mezeluri, legume, fructe, etc și întrebați copilul despre ele. De exemplu – ce vezi aici? Iaurt! Dacă aici este iaurt, ce produse sunt în acest frigider?
  • citiți împreună literele și cifrele înscrise pe etichete, panouri publicitare sau ambalaje
  • învățați adunări și scăderi (câte roșii am cumpărat? Hai să le numărăm! Dacă mai adăugăm încă două, câte avem?) Atenție! Copiii preșcolari nu pot opera cu noțiuni abstracte decât în rare cazuri, așa că dacă îi ajutați să învețe adunările și scăderile, să le efectueze cu ajutorul obiectelor concrete.
  • dacă cel mic nu știe încă să numere, acum aveți o ocazie foarte bună. Este dezirabil ca piticii să învețe să numere în funcție de vârsta lor (are 3 ani, să învețe să numere până la 3 sau 5 pentru cei mai bine pregătiți, la 7 ani să poată număra până la 10). Nu vă temeți dacă copilul are trei ani și nu știe încă să numere, poate fi o chestiune de maturizare individuală și acest fapt poate să se petreacă mai devreme sau mai târziu.
  • putem să despărțim în silabe anumiți termeni (și putem număra silabele sau să identificăm sunetele ce le compun pentru cei mai mari).
  • dacă aveți un copil mai măricel și are deja noțiuni despre sunetele din limba română, vă puteți juca un joc prin care să îl stimulați să caute prin magazin produse care încep cu un anumit sunet sau vă puteți juca FAZAN.
  • același joc de descoperire a anumitor produse îl putem face referitor la literele care le compun, așa cum sunt ele înscrise pe etichete.
  • sesiunea de cumpărături poate fi o experiență foarte bună de educație alimentară. Acum există multe bloguri sau reviste de unde învățăm mai mult sau mai puțin corect despre alimentație și în funcție de valorile asumate de familie cu privire la alimentație, ne putem educa copilul. De exemplu, dacă ținem post, îl putem întreba pe copil ce ne-ar putea recomanda să cumpărăm din magazin pentru această perioadă.
  • când cumpărăm carne îi putem explica copilului de ce cumpărăm un anumit tip de carne și la ce îl folosim. Putem chiar să ne interesăm din ce parte a porcului provine cotletul care îi place așa de mult piticului nostru la grătar și să îi arătăm cum l-a pregătit măcelarul pentru el.
  • la grădi copiii învață despre cum ajung legumele sau alte alimente în farfuriile noastre, așa că în magazin le putem explica celor mici cum a ajuns un anumit produs la noi în magazin. Vă recomand și documentarele ”How is made” deoarece sunt foarte educative.
  • acum putem afla despre posturile pe care le ocupă oamenii angajați în magazin. Avem vănzători, manageri de raion, casieri, etc. Îi putem explica celui mic cu ce se ocupă fiecare persoană și cât este de importantă pentru ca noi să ne facem cumpărăturile așa cum ne dorim.
  • pentru copilul timid avem acum o experiență foarte bună de socializare. Încet-încet îl putem încuraja să interacționeze cu persoane străine și să ceară de la vânzători ce au nevoie sau să salute casiera ori să mulțumească pentru un serviciu. De exemplu, pentru un copil timid aș începe expunerea cu tinerele care stau la biroul de informații pentru clienți și care îi ajută pe clienți preluându-le bagajele sau schimbându-le bancnotele în monezi. Pentru un copil cu un nivel mare de anxietate socială este un progres dacă întinde o bancnotă pentru a-i fi schimbată, chiar dacă nu spune nimic (doamna de la informații știe ce să facă cu bancnota). Încurajați-l pe cel mic să caute privirea persoanei de la informații și să îi zâmbească. Alt mare progres! Apoi poate să multumească. La început o va face cu o voce foarte firavă, apoi va avea mai multă încredere și vocea lui va fi mai puternică. Când copilul se duce singur și cere vânzătorului ceea ce își dorește, ba chiar exprimă un refuz dacă marfa oferită nu era ceea ce avea nevoie, atunci avem un copil îndrăzneț și independent. Ce ne putem dori mai mult?
  • chiar și la cumpărături și în condițiile în care ne grăbim, manierele se aplică și nu există rabat de la acest lucru. Așa cum ne comportăm noi, așa reacționează și copiii noștri, deci să fim atenți ce modele perpetuăm. Chiar dacă suntem în supermarket și timpul nostru acolo vrem să fie cât mai scurt, nu este dureros și consumator de timp să salutăm, să zâmbim, să mulțumim, să oferim locul în fața noastră bătrânilor sau femeilor însărcinate sau celor care au copii mai mici, etc. O recomandare ar fi să nu ne umilim copiii în public – dacă nu a salutat pe cineva să îi atragem atenția pe un ton autoritar în fața respectivei persoane! Amintiți-vă când erați mici și făceau părinții acest lucru cu dvs, cât era de neplăcut! Dacă nu a fost copilul politicos cu cineva, aplecați-vă spre urechea sa și atrageți-i atenția cu dragoste, dar ferm. Iar dacă persoana îl intimidează și se teme de ea, acceptați acest lucru și discutați cu piciul cum poate proceda pe viitor.

V-am oferit câteva idei și sper să vă fie de folos. Sunt sigură că puteți veni cu alte idei, așa că spor la cumpărături!

Multă sănătate și zile binecuvântate,

Lavinia Stupariu, psiholog clinician

Logo_ProVita_FaraSlogan_color_TransparentBackgound-2

Strada Teodor Mihali nr. 38-40 (zona FSEGA) Cluj-Napoca

Telefon 0264.431.891/0748.127.021

e-mail (pentru consiliere online): lavinia.stupariu@gmail.com

www.clinicaprovita.ro

Advertisements

About Lavinia Stupariu

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. În prezent sunt plecată la studii de specialitate în Marea Britanie. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari. În 2016 am inițiat în cadrul Bisericii Ortodoxe un proiect de educație perinatală și suport pentru părinții care au copii cu vârste cuprinse între 0 și 7 ani la care au participat circa 200 de părinți. La clinica unde lucrez și în colaborare cu medicii de familie din Cluj am ințiat în luna octombrie 2016 un proiect de screening și interventie pentru depresia post-natală și tulburările de anxietate din perioada perinatală la care au participat peste 600 de mame. Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.
This entry was posted in Mămici și pici fericiți and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s